Proiect finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, iunie–decembrie 2026
dprp.gov.ro

Barbu Lăutaru (1780–1858)

October 2, 2026 · Istorie și personalități rome

Barbu Lăutaru, pe numele său Vasile Barbu, a fost un cântăreț și cobzar rom din Iași, o legendă a muzicii lăutărești. Timp de aproape o jumătate de secol a condus breasla lăutarilor ieșeni și a contribuit la formarea stilului lăutăresc, în care se împletesc muzica populară românească și influențe orientale și occidentale.

Barbu Lăutarul, calotipie din 1852
Barbu Lăutarul, singura fotografie cunoscută: calotipie de Costache Sturdza Scheianul (1852), Biblioteca Academiei Române. Imagine pozitivă: Dragosandriana, licență CC BY-SA 4.0.
Sursa: Wikimedia Commons

Repere din viață

  • 17 decembrie 1780 – se naște la Mereni, în Moldova, într-o veche familie de lăutari. Devine vestit încă de la 12–14 ani.
  • 1808 – prima mențiune documentară a numelui său, într-un recensământ al locuitorilor Iașului. Locuia în casa moștenită de la tatăl său, Stan Munteanu, pe ulița Frecăului.
  • Timp de 45 de ani este staroste (conducător) al lăutarilor din Iași și cântăreț la biserica Sfântul Ioan Gură de Aur (Zlataust).
  • Face numeroase turnee în țările române, inclusiv în Basarabia, la Chișinău și Telenești. Taraful său îi cuprinde pe fiii săi, deveniți și ei lăutari cunoscuți: Vasile, Gheorghe și Ioan Scripcariul.
  • Iarna lui 1847 – la Iași, îl uimește pe Franz Liszt. Potrivit relatărilor vremii, a reprodus pe loc, după o singură audiție, o improvizație a marelui compozitor.
  • 1852 – este fotografiat de Costache Sturdza Scheianul. Este singura fotografie cunoscută a sa și se păstrează la Biblioteca Academiei Române.
  • 18 august 1858 – moare la Iași.

Contribuție artistică

Barbu Lăutaru a fost unul dintre marii creatori și interpreți ai muzicii lăutărești. Prin creația și stilul său de interpretare, a îmbogățit acest gen născut din întâlnirea muzicii populare românești cu elemente orientale, cu romanța rusă și cu muzica occidentală. Faima lui a trecut granițele, iar Franz Liszt nu a fost singurul străin pe care l-a impresionat.

Moștenire

În 1968, la Biserica „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Iași a fost descoperit mormântul său, astăzi monument memorial funerar. Prima orchestră de stat de muzică populară din București, înființată în 1949, i-a primit numele: Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu”. Numele său a devenit sinonim cu arta lăutarului.

Surse